Fara nume

Cat mi-s de dragi mie aia ai caror nume le pot fi foarte bine si prenume si viceversa. Gen Ioan Ilie, Bogdan Andrei, Radu Mihai. Pe care abia ii cunosti. Si nu este o relatie ierarhica profesionala intre noi. Sau oricum, nu e o relatie in care sa poata fi folosit bine-mersi, vesnic, clasicul si salvatorul "domnule".

Motive? Destule.
Exemplu:
-trebuie sa-l suni pe fix, acasa, pe domnul... sa zicem Stefan Marin. Raspunde o tanti. Poate maica-sa. Poate sora-sa. Poate nevasta. Pe cine ceri la telefon? "As dori sa vorbesc cu domnul Stefan, va rog". Daca Stefan e prenumele, te-ai scos. Daca Stefan e numele de familie si mai sta cu 10 frati, toti cu nume autentice, gen Vasile, Gheorghe, etc, atunci... naspa. Dar poate te prinzi la timp, inainte sa inceapa enumeratia de la celalalt capat al firului.